top of page
Biografie

Biografie

       Născut la Paris, Oscar Claude Monet a copilărit în Le Havre, un oraÈ™ de pe litoral din nordul FranÈ›ei. Coasta si oceanul au avut un efect profund asupra lui deseori fugind de la È™coală pentru a se plimba de-a lungul stâncilor È™i plajelor. În tinereÈ›e, a fost instruit la College du Havre. Creativ È™i întreprinzător încă de la o vârstă fragedă, acesta desena caricaturi în timpul liber È™i le vindea cu 20 de franci bucata.

         In 1856, Monet s-a împrietenit cu Eugène Boudin, un pictor peisagist renumit pentru scenele sale din oraÈ™ele de coastă din nordul FranÈ›ei. Boudin l-a încurajat să picteze în aer liber, iar această tehnică “en plein air” i-a schimbat conceptul lui Monet despre modul în care ar putea fi creată arta: „Parcă un văl mi s-a rupt din ochi, am înÈ›eles. Am înÈ›eles ce poate fi pictura”

         În ciuda faptului că a fost respins pentru o bursă, în 1859 Monet s-a mutat la Paris pentru a studia cu ajutorul familiei sale. Cu toate acestea, în loc să aleagă calea de carieră mai obiÈ™nuită a unui pictor de Salon înscriindu-se la École des Beaux-Arts, Monet a urmat cursurile Académie Suisse, mai avangardiste, unde l-a întâlnit pe colegul artist Camille Pissarro.

tanar si nelinistit.jpg
le havre.jpg
 - Muzeul Le Havre -
- École des Beaux-Arts -
ecole des beaux arts.png
- Académie Suisse -

Viata sociala
 

          Obligat să servească în armată, în 1861 Monet a fost trimis la Alger. Mediul nord-african l-a stimulat È™i i-a afectat viziunea artistică È™i personală. Venind acasă la Le Havre după serviciul său, „educaÈ›ia sa finală a ochiului” a fost oferită de artistul peisagist È™i marin olandez Johan Jongkind. După aceasta, Monet a plecat din nou la Paris, mergând la atelierul artistului elveÈ›ian Charles Gleyre, care includea studenÈ›i - È™i viitori impresioniÈ™ti - precum Pierre-Auguste Renoir, Frédéric Bazille È™i Alfred Sisley.

          În 1865, Salonul de la Paris a acceptat pentru expoziÈ›ie două dintre peisajele marine ale lui Monet. Cu toate acestea, artistul se simÈ›ea blocat lucrând într-un studio, preferând experienÈ›a sa anterioară de pictură în natură, s-a mutat chiar în afara Parisului, la marginea pădurii Fontainebleau. Folosind viitoarea sa soÈ›ie, Camille Doncieux, ca unic model, „Femmes au jardin” a fost un punct culminant al ideilor È™i temelor din lucrarea sa anterioară. Monet avea speranÈ›a că lucrarea va fi inclusă în Salonul de la Paris, dar stilul său l-a È›inut în dezacord cu juraÈ›ii È™i opera a fost refuzată, lăsându-l devastat. Salonul încă preÈ›uia romantismul.

          Pentru a scăpa de războiul franco-prusac din 1870, Monet s-a refugiat la Londra. A vizitat muzeele londoneze È™i a văzut lucrările lui John Constable È™i J.M.W. Turner, al cărui naturalism romantic a influenÈ›at în mod clar utilizarea luminii. Dar cel mai important, l-a cunoscut pe Paul Durand-Ruel, care conducea o nouă galerie de artă modernă pe Bond Street.

          Întors în FranÈ›a după război, Monet È™i-a stabilit familia într-o suburbie a Parisului de-a lungul râului Sena. În următorii È™ase ani È™i-a dezvoltat stilul È™i a documentat schimbările din oraÈ™ul în creÈ™tere în peste 150 de pânze. PrezenÈ›a sa a atras È™i prieteni parizieni, printre care Renoir È™i Manet. În timp ce Manet era cu 10 ani mai în vârstă È™i a devenit un artist consacrat mult mai devreme decât Monet, până în anii 1870 fiecare È™i-a influenÈ›at pe celălalt în moduri semnificative, iar Monet l-a cucerit cu succes pe Manet în pictura în aer liber până în 1874.

          În 1883, s-a îndrăgostit de o casă È™i o grădină pe care a putut să le închirieze, pe care mai târziu le-a cumpărat. Proprietatea de la Giverny a fost principala lui inspiraÈ›ie în ultimele trei decenii din viaÈ›a. 

La_maison_de_Claude_Monet_(Giverny)_(48744281997).jpg

- Casa din Giverny -

bottom of page